Terri, o femeie de 62 de ani cu o sănătate în limitele normalului, caută recent ajutor pe Internet, când a dat peste un articol al site-ului „Masajul astăzi”, despre care ea spune că „practic mi-a salvat viața”. Suferea de o anemie cronică pe care doctorii de la două spitale diferite nu o puteau explica. Sănătatea ei începuse să se degradeze cu un an înainte când s-a văzut în situația de a nu mai putea respira cum trebuie. ”Nu mă mai puteam îmbrăca dimineața fără să trebuiască să mă așez și să mă odihnesc,” spunea Terri. ”Nici măcar nu puteam să fac drumul către baie de la biroul meu de la serviciu.”

Doctorii suspectau că Terri suferă de o formă rară de astm, dar ea pur și simplu nu avea încredere în acest diagnostic. ”Eu nu respiram cu un șuierat, ca un astmatic. Pur și simplu îmi lipsea suflul. ”Cu toate acestea, doctorii i-au administrat un soi de steroid pe o perioadă de șase luni pentru a încerca să îi rezolve problema respirației. ”Nu m-a ajutat cu nimic, ba mai mult m-a făcut să mă îngraș foarte mult”, a spus ea.

Apoi, în noiembrie anul trecut, piciorul drept și degetul mare al lui Terri i-au amorțit și s-au făcut albastre. Imediat s-a internat în spital, dar de data aceasta i s-a spus că probabil are arteriopatie obliterantă. Chirurgii au început să se pregătească pentru o angioplastie. ”Între timp, m-au pus să semnez un formular care le dădea permisiunea să-mi amputeze piciorul!” a exclamat ea. Din fericire pentru Terry, intuiția ei i-a spus că ceva nu era chiar în regulă cu această situație, așa că, împotriva recomandărilor doctorului și rugăminților fetelor ei, ea s-a externat singură din spital și a găsit calea către un alt fel de doctor, unul care spera ea,  o va asculta într-un final.

După ce un set de analize au scos din ecuație diagnosticul de plăcuta în jurul inimii, doctorii i-au dat lui Terry un nou diagnostic ”Degetul tău cel mare e rupt”, au spus ei. ”Și ce e în neregulă cu asta?” a întrebat Terry. După cum avea să se dovedească, multe lucruri erau în neregulă cu degetul ei. Ea mai suferea și de ceea ce ceilalți doctori nu menționaseră: anemie cronică..

Anemia are loc în corp în momentul în care nu există destule celule roșii sănătoase, sau atunci când celulele roșii nu au destulă hemoglobină pentru a transporta oxigen către organe. Pentru bărbați, un număr de mai puțin de 14g pe decilitru este îngrijorător. Pentru femei, orice situație sub 12g înseamnă o problemă.

În momentul în care Terry s-a întors în spital peste cinci zile, hemoglobina ei era la 8g. Dar tot nu era pregătită pentru ceea ce doctorii i-au recomandat imediat: o transfuzie de sânge. ”Eram șocată. Nici nu mă gândeam că e atât de grav”, a zis ea. ”Dar era cu totul mult prea mult. Le-am spus că trebuie să mă duc acasă și să mă gândesc la asta.”

Din nefericire, în câteva zile, hemoglobina ei a scăzut la nivelul 6 și ea a leșinat.

Întoarsă la spital, Terri a primit patru transfuzii de sânge consecutive. ”Se spune că una la câteva luni e norma obișnuită. Dar pentru mine a fost nevoie de patru pentru că hemoglobina mea să urce la nivelul 8,” a spus Terri. Presupunând că sângera intern, doctorii au mai ordonat un set de analize. Totul a ieșit negativ.

Până în ianuarie hemoglobina lui Terry scăzuse din nou la 7, dar doctorii tot nu știau ce e în neregulă. Așa că i-au făcut încă o transfuzie. Până la urmă i-au spus că era prea periculos să continue să facă transfuzii. Aveau de gând să aștepte până ce hemoglobina scădea la 6 până să îi mai facă una.

„Mă jucam cu viața mea,” spune Terry. Mă gândeam că, în ritmul ăsta, e posibil ca pur și simplu să nu mă mai trezesc într-o zi. ” Doctorii au fost de acord și chiar au sfătuit-o să-și pună lucrurile în ordine. ”Ei tot nu știau care era cauza bolii mele. Au sugerat chiar chimioterapia, în caz că ar fi fost vreo formă de cancer pe care nu o puteau diagnostica.”

Terapia prin atingere ușoară

Când Terri s-a dus acasă în ziua aceea, a decis să-și ia starea sănătății în propriile mâini. A început prin a căuta indicii pe Internet. Ultima oară când făcuse asta, iși căutase protezele de care credea că vă avea nevoie după ce piciorul ei ar fi fost amputat. Dar de data aceasta era hotărâtă să „stea la calculator chiar și 24 de ore, dacă de asta era nevoie pentru a găsi un leac pentru anemie.”

A început să caute pe Google. Atunci a găsit un articol pe „Masajul astăzi”, care se numea „relaxarea meridianelor pentru a anula efectele anemiei” scris de Dr. Kenneth Koles (numărul din aprilie 2009). În acest articol, Koles vorbește despre combinarea acupuncturii cu terapia CranioSacrală pentru a trata o femeie pe nume Helen, care suferea de anemie la fel ca și Terri.

Denumirea de „Terapie CranioSacrală” îi spunea ceva lui Terri. ”Am o prietenă care e maseuză și ea a fost de asemenea instruită în Terapia CranioSacrală”, a spus ea. Așa că a sunat-o rapid pe Laura Gomez, Ms.T. Coincidența a făcut ca Laura să fi citit același articol și imediat s-a dus la Terri pentru primul tratament.

„Nu era ca nici un alt fel de masaj pe care îl experimentasem”, spune Terri. ”Era mai mult ca un fel de presopunctură pentru mine. Era ciudat, îmi amintesc de faptul că auzeam parcă în urechea dreaptă sunetul sângelui care curge. Parcă era oceanul.” Laura a continuat să lucreze cu Terri câte două ore, revenind de câteva ori în șapte zile.

Terri s-a dus la doctor pentru a-și face din nou analize la sânge. ”Eram așa de deprimată. Dacă nici asta nu funcționase, nu știam ce să mai fac. ” Spre surpriza ei, hemoglobina ei chiar crescuse cam la două zecimi dintr-un punct.” Asta nu era mult, dar în mod normal, scădeam cu cinci zecimi la fiecare săptămână. Așa că pentru mine, era o creștere de mai mult de 7 zecimi!”

Optimistă pentru prima dată în luni de zile, Terri a mai primit două ședințe de tratament CranioSacral în următoarea săptămână. Următoarele analize de sânge au fost și mai promițătoare. Crescuse până la 9.3. ”Crescuse până la șase zecimi dintr-un punct! Iar nivelul fierului din sânge crescuse cu un gram întreg, și nu mâncam spanac sau alte alimente de genul acesta. Tocmai începusem să iau pastile pentru fier, dar doctorul îmi spusese că acestea își vor face treaba abia în câteva luni.”

„Doctorul meu mi-a zis că e un miracol,” a spus Terri. Și când ea i-a spus despre Terapia CranioSacrală, el a comentat ”Presupun că orice e posibil. ” Din fericire pentru Terry, cu ajutorul terapiei interactive, el avea dreptate.

John Upledger, DO, OMM