![\"\"](\"http:\/\/craniosacral.ro\/w\/wp-content\/uploads\/2021\/02\/obezitate-250x170-1.jpg\")
<\/p>\n[et_pb_section fb_built=”1″ _builder_version=”4.9.0″ _module_preset=”default”][et_pb_row _builder_version=”4.9.0″ _module_preset=”default”][et_pb_column _builder_version=”4.9.0″ _module_preset=”default” type=”4_4″][et_pb_text _builder_version=”4.9.0″ _module_preset=”default” hover_enabled=”0″ sticky_enabled=”0″]<\/p>\n
<\/p>\n
Trista moarte din decembrie 2004 a celebrului juc\u0103tor din Liga Na\u021bional\u0103 de Fotbal American, Reggie White, scoate la lumin\u0103 \u00eenc\u0103 un sumbru efect secundar al obezit\u0103\u021bii, efect care ne-ar putea oferi o fascinant\u0103 cunoa\u0219tere a corpului uman. White, care a murit la v\u00e2rsta de 43 de ani, a b\u0103tut recordul dep\u0103\u0219ind 290 de kilograme \u00een decursul carierei sale. De\u0219i rezultatele mor\u021bii sale nu au fost conving\u0103toare, anchetatorul a numit apneea \u00een somn (insuficien\u021b\u0103 respiratorie) ca fiind una dintre principalele cauze.<\/strong><\/p>\n Nu trebuie s\u0103 confund\u0103m sindromul de apnee \u00een somn (SAS) cu apneea de somn central\u0103 (ASC) care apare ca urmare a unor disfunc\u021bii ale creierului. Sindromul de care suferea White (SAS) apare frecvent la b\u0103rba\u021bii cu mas\u0103 corporal\u0103 mare. La fel ca \u0219i sfor\u0103itul, acest tip de apnee \u00een somn apare \u00een urma depunerii de gr\u0103sime la nivelul g\u00e2tului, ceea ce duce la o hipertrofie a \u021besuturilor c\u0103ilor nazale din partea de sus \u0219i din spate a g\u00e2tului. Acest tip de apnee este caracterizat, \u00een general, prin inhal\u0103ri puternice de aer urmate de pauze lungi, timp \u00een care bronhiile \u0219i pl\u0103m\u00e2nii se oxigeneaz\u0103 pu\u021bin sau chiar deloc.<\/p>\n Haide\u021bi s\u0103 s\u0103p\u0103m pu\u021bin mai ad\u00e2nc \u00een acest subiect \u0219i s\u0103 vedem ce se afl\u0103 de fapt \u00een spatele lui. Respira\u021bia involuntar\u0103 este controlat\u0103 de c\u0103tre celulele nervoase\/ neuronii din bulbul rahidian (Medula Oblongata), care este situat deasupra termina\u021biei de sus a m\u0103duvei spin\u0103rii. Aceste celule nervoase primesc instruc\u021biuni de la punte. Puntea este o protuberan\u021b\u0103 \u00een form\u0103 de inel \u0219i este situat\u0103 mai sus \u00een creier, \u00een fa\u021ba cerebelului. Aceasta, la r\u00e2ndul ei, prime\u0219te informa\u021bii de la mai multe centre ale creierului si apoi le sorteaz\u0103 pentru a facilita procesul de respira\u021bie. Eu b\u0103nuiesc c\u0103 unele dintre aceste mesaje vin de la \u021besuturile m\u0103rite de gr\u0103sime din c\u0103ile aeriene de la nivelul nasului \u0219i al gurii. Aceste mesaje gre\u0219ite pot face ca puntea s\u0103 opreasc\u0103 periodic ritmul normal al inhala\u021biilor.<\/p>\n Duse la extrem, aritmiile respiratorii care apar \u00een urma depunerilor anormale de gr\u0103sime din \u021besuturi, pot cauza ca apneea \u00een somn s\u0103 m\u0103reasc\u0103 presiunea din pl\u0103m\u00e2ni, ceea ce ar putea produce un anumit grad de insuficien\u021b\u0103 cardiac\u0103 pe partea dreapt\u0103 a inimii. Insuficien\u021ba aceasta va duce \u00eentotdeauna la boala numita cianoz\u0103 care se manifest\u0103 prin colorarea albastr\u0103-vine\u021bie a pielii si a mucoaselor. Colorarea se vede mai \u00eent\u00e2i pe loja unghial\u0103 \u0219i pe buze \u0219i apare ca urmare a sc\u0103derii concentra\u021biei oxigenului din s\u00e2nge. Toate acestea se \u00eent\u00e2mpl\u0103 din cauza respira\u021biei defectuoase din somn produsa de sfor\u0103it sau de apnee.<\/p>\n Haide\u021bi acum sa vorbim pu\u021bin despre molecula numit\u0103 \u201coxid nitric\u201d(NO). Aceast\u0103 substan\u021b\u0103 gazoas\u0103 este atras\u0103 de c\u0103tre moleculele grase (lipidele) din organism. Are o proprietate mai moderat\u0103 de a produce reac\u021bii chimice \u00een contactul cu alte substan\u021be, comparativ cu gazele inerte precum heliul, neonul \u0219i argonul care nu interac\u021bioneaz\u0103 deloc cu al\u021bi atomi, ioni sau molecule. Ceea ce face oxidul nitric cu corpul nostru este remarcabil. Are o mare importan\u021b\u0103 \u00een circula\u021bia s\u00e2ngelui prin sistemele noastre vasculare. Cu fiecare b\u0103taie de inim\u0103, din celulele endoteliale, unde este stocat oxidul nitric, se elibereaz\u0103 c\u00e2te pu\u021bin din acesta, ca un puf\u0103it de \u021bigar\u0103. Celulele endoteliale aliniaz\u0103 toate vasele noastre de s\u00e2nge, inclusiv arterele, venele, arteriorele, venulele \u0219i capilarele. Prin urmare, oxidul nitric (NO) este eliberat \u00eentr-o anumit\u0103 cantitate \u00een toate vasele de s\u00e2nge.<\/p>\n Procesul prin care NO produce relaxarea \u0219i dilatarea vaselor de s\u00e2nge este \u00eens\u0103 destul de complicat. Este ceva de genul: puf\u0103itul de NO eliberat din celulele endoteliale ale vaselor de s\u00e2nge, merge direct \u00een celulele ro\u0219ii din s\u00e2nge unde moleculele de NO se unesc cu hemoglobina. Acesta r\u0103m\u00e2ne ata\u0219at de hemoglobina \u00een timp ce organismul face evalu\u0103ri privind necesitatea de oxigen a celulelor.<\/p>\n Cu c\u00e2t nivelul de oxigen din celule este mai sc\u0103zut, cu at\u00e2t se elibereaz\u0103 mai mult NO din hemoglobina. Invers, nivelul ridicat de oxigen, face ca hemoglobina s\u0103 re\u021bin\u0103 un procent mai mare de NO. Este logic, nu? Atunci c\u00e2nd oxigenul este sc\u0103zut, NO face ca vasele de s\u00e2nge s\u0103 se dilate \u0219i s\u0103 trimit\u0103 mai mult s\u00e2nge \u021besuturilor pentru a m\u0103ri cantitatea de oxigen care ajunge la celule. \u00cent\u00e2mpl\u0103tor, \u00een timp ce celulele primesc oxigen valabil, o mare parte din el merge la mitocondriile intracelulare. Sunt mii de organite celulare \u00een mitocondriile din citoplasma fiec\u0103rei celule. Mitocondriile produc energia necesar\u0103 din fiecare celul\u0103.<\/p>\n Ne \u00eentoarcem acum la povestea noastr\u0103 despre c\u0103l\u0103toria moleculei de NO. \u00cen timp ce NO este eliberat de hemoglobin\u0103, acesta iese la suprafa\u021b\u0103 din globulele ro\u0219ii din s\u00e2nge, dup\u0103 ce s-a combinat cu aminoacidul numit cistein\u0103 pentru a forma S-nitrosothial. Sub aceasta form\u0103, NO nu se va mai ata\u0219a hemoglobinei \u00een timpul c\u0103l\u0103toriei sale c\u0103tre celulele ro\u0219ii din citoplasm\u0103. Acum NO este scos din celule de c\u0103tre proteine specifice aflate \u00een membrana celulelor ro\u0219ii. Apoi acesta intr\u0103 \u00een plasma sanguin\u0103 \u0219i \u00een celulele endoteliale unde moleculele sunt stocate ca oxid nitric. Atunci c\u00e2nd vasele de s\u00e2nge se dilat\u0103, NO merge la mu\u0219chii sub\u021biri din pere\u021bii vaselor \u0219i produce relaxarea muscular\u0103. Aceast\u0103 relaxare le permite vaselor de s\u00e2nge s\u0103 se dilate \u0219i astfel s\u0103 trimit\u0103 mai mult s\u00e2nge, la o presiune mai sc\u0103zut\u0103.<\/p>\n Ce leg\u0103tur\u0103 exist\u0103 \u00eentre toate acestea \u0219i obezitatea? S-a descoperit recent c\u0103 sinusurile paranazale produc mult oxid nitric. Atunci c\u00e2nd NO este inhalat prin c\u0103ile nazale, acesta intr\u0103 \u00een pl\u0103m\u00e2ni \u0219i m\u0103re\u0219te cantitatea de oxigen din s\u00e2ngele care circul\u0103 la pl\u0103m\u00e2ni. Cu c\u00e2t c\u0103ile respiratorii nazale sunt mai libere, cu at\u00e2t NO va fi inhalat \u00een cantitate mai mare \u00een \u021besuturile din pl\u0103m\u00e2ni. Prin urmare, vasculariza\u021bia corpului va fi mai eficient\u0103 prin absorb\u021bia oxigenului \u00een pl\u0103m\u00e2ni care apoi trimite oxigenul c\u0103tre toate celulele corpului.<\/p>\n Obezitatea cauzeaz\u0103 adesea apneea \u00een somn \u0219i sfor\u0103itul, ceea ce ne indic\u0103 un blocaj \u00een c\u0103ile aeriene nazale. Distribuirea NO c\u0103tre pl\u0103m\u00e2ni este astfel redus\u0103, oxigenul fiind practic absorbit de ace\u0219tia. Nivelul sc\u0103zut al oxigenului din corp arat\u0103 faptul c\u0103 \u021besuturile au nevoie de mai mult s\u00e2nge ca s\u0103 suplineasc\u0103 oxigenul. Reac\u021bia fiziologic\u0103 la aceasta este cre\u0219terea presiunii sanguine pentru a m\u0103ri fluxul \u0219i pentru a \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi suplinirea oxigenului c\u0103tre \u021besuturi. Prin urmare, presiunea sanguin\u0103 m\u0103rit\u0103 apare din cauza faptului c\u0103 oxidul nitric nu ajunge \u00een pl\u0103m\u00e2ni \u00een mod eficient.<\/p>\n S\u0103 sper\u0103m c\u0103 moartea lui Reggie White \u00eei va ajuta \u0219i pe al\u021bii s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 acest efect secundar mai pu\u021bin cunoscut \u00eens\u0103 posibil mortal al obezit\u0103\u021bii.<\/p>\n [\/et_pb_text][\/et_pb_column][\/et_pb_row][\/et_pb_section]<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Trista moarte din decembrie 2004 a celebrului juc\u0103tor din Liga Na\u021bional\u0103 de Fotbal American, Reggie White, scoate la lumin\u0103 \u00eenc\u0103 un sumbru efect secundar al obezit\u0103\u021bii, efect care ne-ar putea oferi o fascinant\u0103 cunoa\u0219tere a corpului uman. White, care a murit la v\u00e2rsta de 43 de ani, a b\u0103tut recordul dep\u0103\u0219ind 290 de kilograme \u00een […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"parent":0,"menu_order":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"","meta":{"_et_pb_use_builder":"on","_et_pb_old_content":"","_et_gb_content_width":"","footnotes":""},"class_list":["post-349","page","type-page","status-publish","hentry"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/craniosacral.ro\/w\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/349","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/craniosacral.ro\/w\/wp-json\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/craniosacral.ro\/w\/wp-json\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/craniosacral.ro\/w\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/craniosacral.ro\/w\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=349"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/craniosacral.ro\/w\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/349\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/craniosacral.ro\/w\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=349"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}