Trista moarte din decembrie 2004 a celebrului jucator din Liga Nationala de Fotbal American, Reggie White, scoate la lumina inca un sumbru efect secundar al obezitatii, efect care ne-ar putea oferi o fascinanta cunoastere a corpului uman. White, care a murit la varsta de 43 de ani, a batut recordul depasind 290 de kilograme in decursul carierei sale. Desi rezultatele mortii sale nu au fost convingatoare, anchetatorul a numit apneea in somn (insuficienta respiratorie) ca fiind una dintre principalele cauze.
Nu trebuie sa confundam sindromul de apnee in somn (SAS) cu apneea de somn centrala (ASC) care apare ca urmare a unor disfunctii ale creierului. Sindromul de care suferea White (SAS) apare frecvent la barbatii cu masa corporala mare. La fel ca si sforaitul, acest tip de apnee in somn apare in urma depunerii de grasime la nivelul gatului, ceea ce duce la o hipertrofie a tesuturilor cailor nazale din partea de sus si din spate a gatului. Acest tip de apnee este caracterizat, in general, prin inhalari puternice de aer urmate de pauze lungi, timp in care bronhiile si plamanii se oxigeneaza putin sau chiar deloc.
Haideti sa sapam putin mai adanc in acest subiect si sa vedem ce se afla de fapt in spatele lui. Respiratia involuntara este controlata de catre celulele nervoase/ neuronii din bulbul rahidian (Medula Oblongata), care este situat deasupra terminatiei de sus a maduvei spinarii. Aceste celule nervoase primesc instructiuni de la punte. Puntea este o protuberanta in forma de inel si este situata mai sus in creier, in fata cerebelului. Aceasta, la randul ei, primeste informatii de la mai multe centre ale creierului si apoi le sorteaza pentru a facilita procesul de respiratie. Eu banuiesc ca unele dintre aceste mesaje vin de la tesuturile marite de grasime din caile aeriene de la nivelul nasului si al gurii. Aceste mesaje gresite pot face ca puntea sa opreasca periodic ritmul normal al inhalatiilor.
Duse la extrem, aritmiile respiratorii care apar in urma depunerilor anormale de grasime din tesuturi, pot cauza ca apneea in somn sa mareasca presiunea din plamani, ceea ce ar putea produce un anumit grad de insuficienta cardiaca pe partea dreapta a inimii. Insuficienta aceasta va duce intotdeauna la boala numita cianoza care se manifesta prin colorarea albastra-vinetie a pielii si a mucoaselor. Colorarea se vede mai intai pe loja unghiala si pe buze si apare ca urmare a scaderii concentratiei oxigenului din sange. Toate acestea se intampla din cauza respiratiei defectuoase din somn produsa de sforait sau de apnee.
Haideti acum sa vorbim putin despre molecula numita “oxid nitric”(NO). Aceasta substanta gazoasa este atrasa de catre moleculele grase (lipidele) din organism. Are o proprietate mai moderata de a produce reactii chimice in contactul cu alte substante, comparativ cu gazele inerte precum heliul, neonul si argonul care nu interactioneaza deloc cu alti atomi, ioni sau molecule. Ceea ce face oxidul nitric cu corpul nostru este remarcabil. Are o mare importanta in circulatia sangelui prin sistemele noastre vasculare. Cu fiecare bataie de inima, din celulele endoteliale, unde este stocat oxidul nitric, se elibereaza cate putin din acesta, ca un pufait de tigara. Celulele endoteliale aliniaza toate vasele noastre de sange, inclusiv arterele, venele, arteriorele, venulele si capilarele. Prin urmare, oxidul nitric (NO) este eliberat intr-o anumita cantitate in toate vasele de sange.
Procesul prin care NO produce relaxarea si dilatarea vaselor de sange este insa destul de complicat. Este ceva de genul: pufaitul de NO eliberat din celulele endoteliale ale vaselor de sange, merge direct in celulele rosii din sange unde moleculele de NO se unesc cu hemoglobina. Acesta ramane atasat de hemoglobina in timp ce organismul face evaluari privind necesitatea de oxigen a celulelor.
Cu cat nivelul de oxigen din celule este mai scazut, cu atat se elibereaza mai mult NO din hemoglobina. Invers, nivelul ridicat de oxigen, face ca hemoglobina sa retina un procent mai mare de NO. Este logic, nu? Atunci cand oxigenul este scazut, NO face ca vasele de sange sa se dilate si sa trimita mai mult sange tesuturilor pentru a mari cantitatea de oxigen care ajunge la celule. Intamplator, in timp ce celulele primesc oxigen valabil, o mare parte din el merge la mitocondriile intracelulare. Sunt mii de organite celulare in mitocondriile din citplasma fiecarei celule. Mitocondriile produc energia necesara din fiecare celula.
Ne intoarcem acum la povestea noastra despre calatoria moleculei de NO. In timp ce NO este eliberat de hemoglobina, acesta iese la suprafata din globulele rosii din sange, dupa ce s-a combinat cu aminoacidul numit cisteina pentru a forma S-nitrosothial. Sub aceasta forma, NO nu se va mai atasa hemoglobinei in timpul calatoriei sale catre celulele rosii din citoplasma. Acum NO este scos din celule de catre proteine specifice aflate in membrana celulelor rosii. Apoi acesta intra in plasma sanguina si in celulele endoteliale unde moleculele sunt stocate ca oxid nitric. Atunci cand vasele de sange se dilata, NO merge la muschii subtiri din peretii vaselor si produce relaxarea musculara. Aceasta relaxare le permite vaselor de sange sa se dilate si astfel sa trimita mai mult sange, la o presiune mai scazuta.
Ce legatura exista intre toate acestea si obezitatea? S-a descoperit recent ca sinusurile paranazale produc mult oxid nitric. Atunci cand NO este inhalat prin caile nazale, acesta intra in plamani si mareste cantitatea de oxigen din sangele care circula la plamani. Cu cat caile respiratorii nazale sunt mai libere, cu atat NO va fi inhalat in cantitate mai mare in tesuturile din plamani. Prin urmare, vascularizatia corpului va fi mai eficienta prin absorbtia oxigenului in plamani care apoi trimite oxigenul catre toate celulele corpului.
Obezitatea cauzeaza adesea apneea in somn si sforaitul, ceea ce ne indica un blocaj in caile aeriene nazale. Distribuirea NO catre plamani este astfel redusa, oxigenul fiind practic absorbit de acestia. Nivelul scazut al oxigenului din corp arata faptul ca tesurile au nevoie de mai mult sange ca sa suplineasca oxigenul. Reactia fiziologica la aceasta este cresterea presiunii sanguine pentru a mari fluxul si pentru a imbunatati suplinirea oxigenului catre tesuturi. Prin urmare, presiunea sanguina marita apare din cauza faptului ca oxidul nitric nu ajunge in plamani in mod eficient.
Sa speram ca moartea lui Reggie White ii va ajuta si pe altii sa inteleaga acest efect secundar mai putin cunoscut insa posibil mortal al obezitatii.